Mi-am inceput seara prin a trece pe la mall, si a sta cu prietenii si bineinteles ulterior am inceput sa vizitam muzee. Nu am foarte multe critici de adus acestei nopti a muzeelor, dar n-o sa ratez ocazia sa zic si ce m-a deranjat.

Asadar, am inceput cu “Muzeul Pentru Poni – Cernatescu”, unde m-am lovit de ideea de “a sta la coada”. In ideea ca voi reveni, am trecut la urmatorul, doar putin mai sus ca distanta, acesta fiind “Muzeul Memorial Mihail Kogalniceanu”, descoperind aici un prim simbol artistic al serii. Am fost placut surprins in timp ce eram in procesul de vizitare, la fel surprins ca cineva te servea cu biscuiti si vin fiert, afara era o trasura cu sistem stereo pe ea…interesant.

Oare ne mai motiveaza ceva in lumea asta, si mai ales pe termen lung? S-ar putea sa fim motivati de unele chestii dar daca stam sa ne gandim, totul se schimba destul de repede, intervine rutina si nu mai suntem motivati.

Am sa prezint 3 intrebari, care cred ca ar trebui sa ne tina intr-o continua motivare, foarte diferita de motivatiile despre care spuneam mai sus. Acestea ne-ar putea motiva viata, daca stim sa raspundem cu optimism la ele.